Coregraful Razvan Mazilu a avut amabilitatea de a ne oferi un scurt interviu inaintea inceperii spectacolului “Block Bach” jucat aseara pe scena Teatrului National Timisoara.
Eugen Pasareanu: Unde va aflati intre teatrul clasic si cel contemporan?
Razvan Mazilu: Sunt intr-un limbaj contemporan de intelegere a teatrului, care imi doresc sa includa teatrul clasic. Apartin clasicului ca educatie si ca bagaj cultural. Aventura dansului in teatru pleaca din asocierea celor doua arte, asa cum erau facute si intelese la origini. Ne intoarcem la radacinile artei, le redescoperim si le transpunem in sensibilitatea actuala.
E.P.: Poate dansul schimba ceva sau are rol strict estetic?
R.M.: Dincolo de rolul estetic, dansul, ca si teatrul, este o oglinda fidela a societatii. Are rol vindecator,
poate duce spectatorul intr-o alta dimensiune, il poate face sa acceada la un alt nivel. O oglinda magica.
E.P.: Dansul a parasit, ca si teatrul, "cutia neagra" si a iesit in strada. S-a intors la originile artei. Cum comentati?
R.M.: Dansul a iesit in strada si strada a ajuns pe scena. Accept interventiile asupra artei, cu toate formele de exprimare, pentru ca doar asa arta dansului evolueaza. Poti face orice, daca ceea ce faci este un produs cultural si nu apartine sub-culturii. Aici trebuie avut mare grija. Acel "sub" se poate aseza foarte repede inaintea culturii.
E.P .: S-a intamplat sa fiti dezamagit de aceasta profesie?
R.M.: De profesie nu, de oameni da.
E.P.: Ati simtit vreodata nevoie de replica intr-un spectacol?
R.M.: Nu. Caut sa substitui vorbele atata timp cat dansul poate exprima mai mult decat cuvantul prin forta sa de abstractizare.
E.P.: Aveti tabieturi in creatie sau in viata?
R.M.: Ma machiez. Cred ca sunt un pictor ratat.
E.P.: Pe ce criterii va alegeti operele ce urmeaza a fi transpuse coregrafic?
R.M.: Sa-mi placa si sa fiu convins ca am ceva de spus. Nu rezonez la orice.
E.P.: Revenind la "Block Bach", cum e sa stati "la bloc"?
R.M.: Locuiesc de mic la bloc si simteam nevoia de o poveste urbana. Cel ce mi-a dat curaj a fost regizorul Alexandru Dabija. Am lucrat cu o echipa minunata.
E.P.: Daca CRBL e responsabil de zona de cartier, sa inteleg ca dumneavoastra sunteti "Creierul Mare"?
R.M.: Toti din acest spectacol suntem creiere de bloc, diferenta e ca unele reusesc prin dragoste sa se ridice deasupra conditiei lor.
Eugen Pasareanu
...pentru prietena mea, Denisa, studenta la Coregrafie
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu