Pus sub semnul crizelor, spectacolul montat de m.chris.nedeea isi dezvăluie din start miza. Experienţa ulterioara nu face decât sa confirme aşteptările si apoi sa le prăfuiască pana la final.
Situatia prezinta doi tineri pe care Eros ii sageteaza si care apoi încep (aşa cum iarăşi ne asteptam din titlu) o poveste de dragoste. Din nefericire, textul lui Mihai Ignat, care nu sufera hibe de conceptie sau scriere, este sustinut greoi de jocul actorilor; Ea – Cristina Ragos, El – Cristian Grosu.
Grosier, infipt in auz si văz, povestea crizelor pe care le trăieşti daca ai ghinionul sa ai pereche, omoara, in cazul de fata personajele. Eros –Radu Largeanu, este depasit, desi incearca toate siretlicurile lui de zeitate cu pene. La un punct pare ca ii înţelege, ba chiar fumează din tigarile lor, sta printre ei. Totul insa pentru a le deplange ulterior destinul tragic. Din pacate, tragedia noastra ii scapa, pentru ca interpretarea fulgeratoare initial, devine apoi liniara, aproape ne-spectaculoasa. Riscul de a ne recunoaste in personajele pe care le vedem s-a diminuat pana cand aproape a disparut cu totul si una dintre putinele reactii posibile a ramas râsul.
Regizorul m.chris.nedeea, (de ce se scrie cu punct, nu m-am prins, nu va pot spune) cot la cot cu scenograful Arhidiade Mureşan, desi incearca sa ii faca pe cei doi sa evolueze (remarcam ideea unei plante care creste marcand trecerea timpului), nu pot depăşi titlul si limitele pe care le impune: Crize sau o alta poveste de dragoste.
Razvan Zlavog
miercuri, 10 octombrie 2007
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Un comentariu:
Auch. Nimic nu ma intristeaza mai tare decat o banalizare a povestilor oamenilor.Care sunt similare, poate,fiind experiente umane,dar si spectaculoase,din acelasi considerent. Auzisem de piesa, multumesc pentru cronica.
Trimiteți un comentariu